Mă uit la tot mai multe mesaje adresate celor care chicotesc pe seama avuţiei altora, adresate de mimoze răsfăţate, evident, menite să le arate unde le este locul! Acum, ce pot să facă oile, decât să bârfească din resentiment? De aia e frumos să ne gândim că „omul resentimentului” al lui Max Scheler, nu are altceva de făcut decât să chicotească. Însă, într-o societate săracă, autohtonă, omul resentimentului se află peste tot. Şi, culmea, se află chiar acolo unde chipurile nu ar trebui să afle, în spaţiul claselor de lux. Totuşi, nu suport să văd cum indivizi ieşiţi de pe băncile liceului le întorc arogant vorbele resentimentarilor prin apelul făcut la avuţie. Eu ştiu aşa, dacă eşti bogat, cu adevărat, nu o arăţi morţiş, nu faci din asta un scop în sine şi nici nu ţii să le răspunzi dobitoacelor că tu ai trei maşini; pentru că nu-ţi pasă, de aia eşti aristocrat, clasă superioară, nu oaie!
Sigur că vina este a părinţilor care au impresia că iubirea se reduce mereu la lucruri materiale. Astăzi, un puştan de 18 ani trebuie neapărat să aibă o maşină, mai ales în Bucureşti unde e suficient să mergi cu taxiul, fără să-ţi baţi capul cu probleme legate de trafic şi parcare. Pe logica asta, românul, dacă ar fi avut valorile din Olanda, i-ar fi luat lui Goe cea mai scumpă bicicletă. Şi dacă ar fi trăit în Masdar, unde nu există posibilitatea de a merge cu maşina, decât cu aia electrică pe dedesubt, ar fi găsit o cale să modifice arhitectura oraşului doar ca prinţesa de 18 anişori să facă nazuri cu maşina în trafic. Şi nu e vina bestiilor de copii, e vina bestiilor de părinţi; pentru că-i ajută pe barbarii lor inocenţi să devină bestii ahtiate după valori unse cu benzină. Să nu mai vorbim că axiologia astfel devine o glumă bună!
Veţi spune că acesta e discursul unui „om resentimentar”… poate. Iar eu voi răspunde că, astfel, nu mi-aş dori niciodată să fiu în locul acelor părinţi şi nici să am creierul acelor idioate care se laudă cu maşinile cumpărate de familie. E penibil, e grotesc, iar educaţia nu ţine de apostrofare meschină la adresa sărăntocilor, nu aşa îţi arăţi potenţa, nu aşa te pătezi, ci mereu altfel….