Am scris pe fişierul acestui articol „Darwin”, deci undeva, poate în subconştient, m-am dus la evoluţia speciilor şi la adaptabilitate. Să ne gândim istoric, bărbatul a avut mereu forţă, iar femeile au fost luate mereu cu forţa, prădate, violate, furate, încuiate. Cum ar fi putut ele să supravieţuiască dacă nu prin trucuri? Nu aveau forţă, nu aveau putere, deci ce ar fi putut să facă? Să se adapteze! Iar asta înseamnă, după Darwin, a fi puternic! Ce rezultă de aici? mai ales într-o lume postmodernă unde există tehnică şi aparatură sofisticată care înlocuieşte munca brută, forţa, pompa somatică – că femeile sunt mult mai puternice decât bărbaţii. În timp ce bărbaţii au rămas într-un soi de criptă dominată de barbarie precară, femeile au construit toate cadrele necesare prin care „egalitatea de şanse” putea fi scoasă la înaintare. Şi lupte se mai duc în continuare cu „civilizaţii” barbare unde femeile încă sunt chinuite, dar e o chestiune de timp până la urmă…până când lucrurile se vor rezolva.
Totuşi, adaptabilitatea nu este totul. Iar în societăţile bolnave, cum este şi România, adaptabilitatea este transformată în prădare, haită şi manipulare. Într-o ţară în care sărăcia a devenit o axiomă, femeile au devenit nişte escorte cu ştaif. E penibil tot acest travaliu. Numai în România femeile „independente” trăiesc pe banii bărbaţilor pe care îi racolează. Da…îi pândesc! Ţin minte că acum mulţi ani, când verificam cuvintele cheie de pe site, apăreau drame existenţiale de genul: „bărbaţi cu bani în Bucureşti, locuri cu bărbaţi cu bani în Bucureşti, bărbaţi cu bani cu poze.” Deci, preocupările acestor reptile, că altfel nu pot fi numite, erau cât se poate de clare! Aşadar, într-o lume profund barbară, mai putem oare să ne întrebăm de ce femeile îi aleg pe ăia cu poleială? E o întrebare retorică…deja. Miza este oricum dincolo de…
Aş vrea totuşi să punctez ceva – independenţa, mai precis pseudo-independenţa mioritică nu o să ajute în nici un fel la emanciparea femeilor, în sensul cel mai pozitiv, ci o să contureze şi mai mult prăpastia dintre bărbaţi şi femei. Până când nu o să se înţeleagă acest lucru, în sensul cel mai banal, de la a cumpăra un suc sau o floare, nu o să se schimbe nimic într-un sens fundamental, ci într-unul butaforic, menţinând oribilul şi grotescul la stadiu de excelenţă.