Îi apreciem pe toţi cei care dau gust mizeriei în care ne aflăm aruncaţi. Ne plac artiştii, ne ghidăm viaţa după ei, dar dacă s-ar putea să-i călcăm în picioare….cu cea mai mare plăcere! Cel mai bun exemplu, Michael Jackson. Câţi farisei nu au apărut după moartea sa? Câţi nu-şi doresc să te vadă în genunchi, să scuipe pe tine, să te aibă la mână, să-ţi demonstreze, să te pună la respect, să-ţi arate cine e şeful!? Cine spunea vorba aia să-i dai unui gândac un gram de putere, mare înţelept!
M-am săturat de fenomenul de la colţ de stradă. Mai ales virtual. Bestii inepte, care nu ştiu nimic despre tine, se înfierbântă, dacă s-ar putea şi-ar înfige şi colţii, poate cine ştie….pică monstrul care scrie! Nu am văzut aşa ceva! Oamenii nu sunt nimic altceva decât bestii cu pretenţii de înălţare. Iar invidia este totul! Absolut totul! Da, inteligenţilor, voi le ştiţi pe toate! Voi bestii care nu vedeţi dincolo de nasul vostru, le ştiţi pe toate! Nu care cumva să nu greşiţi, voi care staţi în umbră şi puneţi piedici! Voi care sunteţi mereu preocupaţi cu viaţa altora, niciodată cu a voastră, plini de frustrări, mizerabili în construct, în fire şi genealogie. Mai puteţi voi altceva decât să flecăriţi? Cu vieţile voastre mizere, goale, în care nu se întâmplă niciodată nimic! Şi totuşi….să vă spun un secret, în adânc, chiar acolo, ştiţi că aşa e, nu? O simţiţi, vă simţiţi, măcar pentru o clipă vă mirosiţi hoitul.
Valorile morale? Sunt făcute ca să fie încălcate de farisei de la colţ de stradă. Invidioşi inepţi, care nu ştiu cum să-ţi pună beţe în roate, barbari….e prea frumos spus! Măcar ăia erau autentici în trăire, voi vă pregătiţi, vă aranjaţi la costume, vă pulverizaţi cu batista doar sclipici, doar fond, fără pic de pregătire şi simţire, fără un soi de fundament, cocoţaţi în hoituri şi împietriţi ca o cascadă!