Postmodernismul este ispititor pentru ca da in vileag cultul omului exacerbat. Practic, in postmodernism, turma isi recapata stima. Nu mai avem de a face cu vedete. Pentru ca omul consumator devine acum vedeta. Asa a luat nastere Facebook si succesul implicit. Asa au aparut toate reclamele care fac din omul de rand un etalon al succesului. Cumperi, existi! Sper sa nu ma dea in judecata si pe mine Will i.am!
Situatia aberanta descrisa mai sus nu face decat sa confirme ca omul actual este dominat de vointa de putere, aia de la Nietzsche, evident. Cu cat isi exercita dreptul de a face ifose, cu atat devine mai important. Cu cat se lasa sedus de propria sa ispita, omul contemporan tinde spre culmi ce pareau in trecut de neatins. De aia contemporanul este legat de Supraom, tot de la Nietzsche, hai si Dostoievski. Pentru ca toti au impresia ca au ceva de spus. Pentru ca toti, in ziua de azi, avem dreptate. Niciunul nu da gres. Toti suntem negresit intelepti si buni la toate.
Spre deosebire de Evul Mediu unde totul era “mediu”, acum totul este “supra”, “extra”. Se vede si la kilogramele in plus pe care le purtam cu fala prin lume. De aia acum ruleaza la cinematograf Superman. Si de aia apar unii care sunt indreptatiti sa confiste alfabetul, altii sa omoare in voie. De aia suntem asa de usor de manipulat, de trunchiat. Si tot de aia ne imbatam cu iluzia ca toti avem dreptate. Pai daca toti avem dreptate, atunci niciunul nu are dreptate! De unde si aporia!
Citeste mai mult: http://www.avocatura.com/cum-ar-fi-sa-te-dau-in-judecata-pentru-ca-existi–s7841.html#ixzz2XWlSyQ00