Femeia, conform analizei lui Veblen, are rol de trofeu. Adesea, în culturile prădătoare, femeile erau luate ca trofeu. Lucru ce se păstrează, dacă ar fi să privim la cele afirmate de Veblen, până astăzi. Aşa se face că, femeile, chiar dacă au iluzia că sunt libere, la o privire mai atentă, nu sunt decât nişte “exponate” ale avuţiei bărbăteşti. Pentru că puterea nu a fost încă preluată de femei. Dacă o femeie se îmbracă excesiv de „bine” o face pentru a pune în evidenţă potenţa financiară a bărbatului. Chiar dacă vorbim de lux ostentativ, aranjamente cât mai pretenţioase toate au ca rol fundamentarea clasei aşa-zis superioare, în speţă cea bărbătească. Mai departe, animalele de companie – câinii sunt apreciaţi în primul rând cu cât sunt mai greu de întreţinut. Cu cât sunt mai docili, cu cât sunt mai supuşi, cu atât au mai multe de câştigat. Oamenii, în speţă conducătorii, apreciază docilitatea mai mult ca pe orice alt lucru. Cum altfel să-şi pună în evidenţă superioritatea de stăpân? De aceea, pisicile nu prea sunt „iubite” de conducători, ne arată Veblen, pentru că, adesea, nu se supun, îi privesc pe oameni pe picior de egalitate, şi în nici un caz ca stăpâni. Totul este deci, pe această logică, doar posesie!
Nu am auzit niciodata de Veblen, dar am o intrebare pentru tine: ai citit vreodata biografia vreunui bogatas (legal)? Da, e posibil ca unii sa fi ajuns la un asemenea nivel incat acum sa-si permita sa stea degeaba, dar pana sa ajunga la acel nivel tind sa cred ca au muncit mai mult decat cei din vulg.
Chiar si cei care au primit mosteniri…din moment ce parintii au ajuns la un nivel inalt, e clar ca au niste calitati si o educatie superioara, educatie transmisa si copiilor.
La scara redusa, e ca si cum ai compara un medic cu un muncitor pe santier.
Cand era mic, muncitorul s-a jucat pe rupte, in scoala a chiulit pe rupte si la 20 de ani si-a incheiat toate socotelile cu invatatul=> mai mult timp liber. Muncea 8 ore pe zi si atat! Nu avea nimic suplimentar de facut.
Medicul cand era mic invata, la scoala invata, la 20 de ani abia incepea facultatea, pierdea noptile (nu doar zilele) ca sa invete pentru examene. Abia la aproape 30 de ani a intrat in campul muncii.
In prezent, medicul sta linistit la un birou, uneori mai putin de 8 ore pe zi, in timp ce muncitorul depune la efort fizic de nu stie ce-i de el. Ti se pare corecta situatia, nu? Exact la fel e si situatia cu bogati versus saraci.
In primul rand, comparatia este nefericita. Si medicul este mijloc in cazul de fata. Cand vorbim de clasa de lux ne referim de obicei la politicieni, si structuri conexe. Thorstein Veblen evoca tocmai gandirea exprimata de tine – daca are bani, este capabil. Si el spune ca exista posibilitatea sa ai bani, nefacand nimic, si sa culegi roadele acestei situatii. Citeste cartea, acolo sunt toate exemplele necesare pentru a intra adanc in problema.
Nu mi-ai raspuns la intrebare. Ai citit biografia vreunui bogatas?
Orice biografie contine elemente subiective. Sigur ca este facuta sa para cat mai interesant. Nu, nu am citit, dar am scris in numelele unuia un fel de biografie. Cunosc destul de bine lumea scrisului. Stiu si unde vrei sa ajungi, dar ti-am spus, nu are nicio legatura cu subiectul. Faptul ca un “bogatas”, ca sa folosesc limbajul tau, se “vaita” cat s-a chinuit el sa faca bani…nu are nicio relevanta pentru discutia de fata.