Nu o spune Marx! Căci dincolo de calcule uşoare, şi economii de buzunar, nu există nimic mai de preţ decât să pui mâna pe om. Societăţile comerciale numesc piaţa, stabilesc politici de eficientizare în masă, calculează producţia şi echilibrează norme, dar toate aceste grozăvii nu ar fi posibile dacă nu ar exista maimuţa. Dincolo de baremul finaciar trebuie să stea un cuceritor care să aducă în spaţiul lui. Mai simplu spus, banii nu ar putea să se ruleze dacă nu ar fi vad, dacă nu ar exista o turmă care să investească în tine. Şi nu e vorba numai de bani, ci şi de muncă, timp, disperare şi stres. Economia ascunde cu acel limbaj de lemn cel mai de preţ lucru, omul şi minunăţia de a fi om. Corporaţiile, în frunte cu şefii avizi de reuşită, otrăvesc umanul şi îngroapă la propriu. Ca angajat nu ai dreptul la o viaţă, nu exişti dacă nu eşti eficient, dacă nu produci în masă; însă când se pune problema să-ţi fie întoarsă şi răscumpărată acea muncă onestă, nu mai exişti, eşti bun doar cât poţi să fii valorificat, ca o marfă inutilă, ca un balon umplut cu aer, ca un bagaj ieftin, un bax de suc, ori de bere. Nu există lege pe lume, şi nici demnitate aici. Nu există uman, doar aparate de măsură. Mizeria, în lumea contemporană, este pusă în straie inaumane. Este dincolo de ce ne putem imagina. Totul este ascuns sub un limbaj de lemn, sub un sughiţ ce falsifică orice pată umană.
Dar de ce este omul aşa de important? Cum de are el un loc privilegiat printre aparate şi măsură? Cum de bursa este la picioarele sale umile? Pur şi simplu, fără om, fără a face apel la munca sa cinstită, umflaţii nu ar mai fi posibili. Este vorba de un calcul simplu, cu cât se îngraşă un porc mai mult, cu atât alţi porci vor fi nevoiţi să moară de foame. Resursele sunt deja limitate, dar prostimea, turma nici nu are tupeul, şi nici nu i se permite să aibă vreun cuvânt de spus. Turma mereu se va mulţumi cu produse de o josnicie ieftină, mereu va fi păcălită şi ademenită să cumpere tot felul de mizerii, dar aproape niciodată nu va consuma real pentru ceva cu adevărat important. Şi mă opresc aici!