Cel mai frumos este să respiri a siguranţă în nesiguranţă. Atunci când aluneci uşor în blestemul dezvăluirilor concupiscente, când te desfeţi cu iluzia oglinzii ce-ţi aminteşte de tine, de ea. Viaţa reală se petrece în doi. Restul, zgomot. Lipsă de goliciune şi deranj. Un soi de răcnet sorbit în civilizare, declasare. O nivelare a tuturor...