Un exerciţiu mintal

Posts tagged "Platon"
Până la prostie, alegorie, să alergi după o femeie e o prostie!

Până la prostie, alegorie, să alergi după o femeie e o prostie!

Să alergi după o femeie e o prostie. Iubirea de tipul cucerit-cucerită este o modalitate interesantă prin care salvăm ego-ul pe moment, atât! În rest, când avem în vedere iubirea genuină, lucrurile ar trebuie să vină de la sine, fără nici-un efort, plan, doar întâmplare. Aproape până la prostie trebuie să fugi de fapt de...
Ironia lui Socrate

Ironia lui Socrate

       Dialogurile platonice reprezintă o întreagă dramaturgie, iar personajele nu sunt relevante doar din punct de vedere filosofic, ci și teatral, ca mimică și gestică. Practic, avem o punere în scenă a filosofiei. Astfel, tehnicile de interogaţie la Socrate sunt foarte importante, iar ironia socratică trebuie văzută mai degrabă ca interogare[1]. Este esențial...
Despre circ

Despre circ

Când ai sosit în gara mea trenul mergea anost în gol, se duce pur şi simplu, aveai impresia că întrece totul cu viteza luminii….Însă, aşa cum se întâmplă în tragediile greceşti, stătea pe loc, nu se mişca deloc, poate că te aştepta, altfel nu ai fi putut să ajungi la el, nu? Totuşi, vezi tu,...
Diotima şi Socrate

Diotima şi Socrate

  Am recitit Platon – Banchetul sau Despre iubire şi din tot ce era acolo, lucruri pe care le ştiam, l-am redescoperit pe Socrate. Probabil că destinul său „tragic” mă pune şi pe mine în faţa oglinzii. La fel ca Socrate, nu atac Omul niciodată şi nici nu am aşteptări de la el. Oamenii trebuie...
Nu poţi să intri în mintea mea?

Nu poţi să intri în mintea mea?

Ai impresia că, dacă scriu aici, gata…poţi intra în mintea mea? Te înşeli! Ştiu, sunt ca o carte deschisă, spun multe, dar nu spun nimic. Îţi dai seama că „nebunia asta” m-a făcut să o iau pe drumul filosofiei, să încerc să aflu „cât din mine este mine”, cum spunea proful de filosofie din liceu....
Tu eşti vinovată!

Tu eşti vinovată!

  Dacă umbli pe străzile nebune ai senzaţia că totul se întâlneşte într-o goană subită după fugă. Printre toţi ăştia, undeva, te afli şi tu. Din cauza ta am renunţat la tot ce am avut. Mereu te-am căutat pe străzi, dar mereu erai ocupată, ba cu telefonul, ba cu altul, mereu lângă mine şi totuşi...