Un exerciţiu mintal

Posts tagged "Aristotel"
Evoluţia cere sacrificii

Evoluţia cere sacrificii

  Trăim într-un trib mai mare, ar spune Desmond Morris, un trib cu reguli aproape simetrice cu cele din trecut, numai că acum le-am pus într-o notă digerabilă şi le-am dat nişte înţelesuri comune, specifice, mai precis, normei comune. Problema totuşi cu umanitatea, cu tribul Pământ este că suntem aşa de mulţi, încât cu greu...
Femeia perfectă nu se construieşte, se găseşte!

Femeia perfectă nu se construieşte, se găseşte!

  Dar, mai degrabă, se întâlneşte şi se iubeşte. Şi totuşi, noi întâlnim frânturi de perfecţiune în persoanele pe care le întâlnim. Dacă am putea să compunem un schelet, un ansamblu, atunci am ajunge la perfecţiune, dar la una controlată, manipulată, fără un soi de entropie.  Cu toate astea, dăm la o parte persoane din...
Omul resentimentar

Omul resentimentar

Am întâlnit persoane care fac din viaţa altor persoane o mizerie. Şi nu că ar fi ceva complicat la mijloc, ci resentimente. Toţi pleacă loviţi şi ţin să plătească poliţe noilor veniţi în viaţa lor. Şi asta pentru că nu aşteaptă deloc, sar imediat într-o relaţie să spele deranjul, de parcă iubirea poate fi ştearsă...

De ce nu există legi perfecte?

Peste tot, oriunde am privi, or sa existe probleme legate de modul in care este gandita si perceputa Dreptatea. Vom avea, mai mereu, dispute pornind de la ce este drept, ce este nedrept. Sistemul va fi adulat de “castigatori”, pus la indoiala de “invinsi”. Toti se vor simti indreptatiti sa castige, iar urmarile pozitive sa...
Jules Evans: Filosofie pentru viaţă şi alte situaţii periculoase

Jules Evans: Filosofie pentru viaţă şi alte situaţii periculoase

Dacă ar fi putut să picteze cartea, atunci Jules Evans cu siguranţă ar fi  făcut apel la Şcoala din Atena de Rafael. De ce? Pentru că pictura exprimă diversitatea întregului faţă de parte. Aşa se face că-i avem pe Aristotel, Platon, Socrate, Heraclit, Pitagora, Epictet, Rufus, Seneca, Epicur, Diogene, Plutarh, dar şi scepticii puşi în...
În speranţa unei amăgiri

În speranţa unei amăgiri

Ne controlăm oare toate mişcările, sau ne dăm de gol cu fiece gest? Căci, oricât ne-am robotiza gesturile, tot ajungem să ne căsăpim demersul, să ne demascăm. Dar ce ţinem aşa de mult la aparenţe? Nu oare pentru că, aşa cum spunea Pascal, „nu ne mulţumim cu trăirea ce aveam în noi şi în propria...