xlarge

Este foarte amplă discuția, mai ales pe acest subiect spinos al globalizării. Și este o discuție amfibologică pentru că sunt mereu mai multe perspective. Totuși, globalizarea nu poate fi gândită în termeni pur politici, ci mai degrabă axiologici. Societățile închise, fie vorba cât mai clară, nu mai au cum să fie închise. Globalizarea există deja și frontierele au fost sparte tehnologic. Logica tribală de tipul ,, ne vor fura Pământul” nu mai are sens, pentru că pământul a fost înlocuit de biți. Investițiile, în acest sens, sunt modalitatea cea mai simplă de colonizare. Nu mai ai nevoie de arme, ba chiar ești primit cu brațele deschise să-ți faci amplasamente în numele drepturilor fundamentale.

Societățile sunt deschise pentru că totul curge acum. Într-un fel heraclitean, nimic nu stă locului, totul este la vedere. Atâta timp cât lucrurile evoluează din punct de vedere tehnic, singura chestiune prețioasă pentru companii este să pună mâna pe piețe de desfacere. Dacă o companie are încasări mai mari decât are PIB-ul unei țări, atunci este clar că globalizarea nu este a țărilor, cum se spune, ci a companiilor. În acest sens, factorul politic este înlocuit de cel economic, strict pecuniar, iar geopoliticul devine moral. Numai în termeni morali ne mai putem pune întrebări cu privire la aspectele globalizării. Dacă este normal ca o companie să dețină o țară? Dacă drepturile mai există cu adevărat sau avem de a face cu un simulacru legislativ? Unde se ajunge, dacă statul devine corporatist? Ce înseamnă transformarea umanului în numerar?  Aceste aspecte nu or să mai privească deloc geopolitica, în sens clasic, pentru că vorbim de companii multinaționale, ci etica, mai ales ca disciplină în zona afacerilor.

Rolul statului în noua lume emergentă trebuie să fie pur asistențial, să asigure aparatul legislativ și să se asigure că cetățenii nu sunt călcați în picioare de interesele unor companii. În fond, statul trebuie doar să aibă grijă de cetățean, pentru că megastructurile economice de tipul corporatist o vor face foarte bine când va fi vorba de interesele lor. În condițiile acestea, în care țările vor fi la cheremul unor companii mamut, pericolele vor fi cât mai ample, pentru că se pune întrebarea filosofică – dacă statul mai are vreun rol, dacă puterea poporului, prin demos, democrație, mai poate să fie exprimată cu adevărat?

 

Facebook Comments