M-am întâlnit odată cu un prieten şi l-am întrebat ce mai face, cum se întâmplă de obicei la începutul unei conversaţii. El mi-a răspuns, surâzând: „Nimic. S-au făcut toate”. Şi nici măcar nu era vreun milionar sau, mă rog, persoană bine situată. De atunci, nu-mi pot lua gândul de la vorbele lui. Graba asta a noastră, economia civilizaţiei noastre, nu are nici un ţel la atingerea căruia să se poată odihni. Când o să spunem: „Gata, am încheiat?”

 „Până şi cel mai sofisticat model matematic nu este, în realitate, altceva decât o poveste – o parabolă, strădania noastră de a înţelege (raţional) lumea din jurul nostru”.  Sau: „Niciun fel de modelare matematică nu i-a putut ajuta pe participanţii la piaţă să evite crahul. Modelele vor fi întotdeauna imperfecte, iar una dintre raţiunile acestei imperfecţiuni matematice este faptul că nu se poate introduce în ecuaţii tot comportamentul uman. Există unele comportamente pe care nu vom fi niciodată în stare să le reprezentăm printr-un model predictiv.”

   Cartea a apărut la editura Publica şi este prefaţată de Vaclav Havel. Mai multe detalii găseşti aici.

Facebook Comments